Explozia unei stele poate fi capturată în detaliu cu ajutorul unui robo-telescop [VIDEO]

de: Ioana Bîrsan
14 02. 2017

Explozia unei stele nu este o raritate, dar de cele mai multe ori nu ajungem să observăm măreția de pe cer, pentru că nu avem la dispoziție instrumentele necesare. 

Lucrurile se schimbă în bine și astonomii își pot face în sfărșit o idee cu privire la implicațiile descoperirii unor fenomene astrale care au un impact la nivelul sistemului solar. Ca să vă dați seama de cum stîteau lucrurile până acum, în octombrie 2013 strălucirea unei supernove a putut fi înregistrată de telescopul aflat în funcțiune, după aproximativ trei ore.

Astăzi lucrurile au avansat destul de mult, iar același telescop, denumit Samuel Oschin, de 48 de inch, are rolul de a identifica evenimentele astronomice (supernove, emiterea razelor gama) și de a trimite semnale electrice celorlalte telescoape aflate în funcțiune peste tot în lume. Acestea, fiind mult mai avansate, au posibilitatea de a captura, pe lângă alte multe lucruri, compoziția chimică a supernovei, conform Wired.

Astronomii au fost uimiți de datele culese. Explozia stelei, o gigantă roșie, a erupt în cantități imense de heliu și hidrogen cu mai mult de un an înainte de a exploda. Aceste informații au avut un impact enorm în lumea științifică și asta pentru că schimbă modalitatea în care astronomii percep modul în care o stea moare.

Modul în care oamenii de știință percepeau explozia unei stele gigant conținea multe lipsuri care pot fi acoperite mulțumită progresului tehnologic existent. „În ciuda cunoștințelor de bază, nu înțelegem încă pe deplin ce determină o stea să explodeze”, afirmă Sean Couch, un astrofizician de la Universitatea din Michigan. Ideea e că stelele de diferite dimensiuni explodează într-un mod aparte. Deși înainte astronomii credeau că giganții roșii explodează dintr-o dată,  informațiile primite prin intermediul telescoapelor ne arată că acestea împrumută modul de explozie specific stelelor mult mai mari.

Stelele de dimensiuni mari nu explodează dintr-o dată, ci pentru că sunt atât de masive, experimentează multe erupții mici, care formează în jurul acesteia reziduri stelare care iau forma unor discuri, și abia apoi explodează pe deplin. Nimeni nu știe cu exactitate de ce se întâmplă acest lucru, dar una dintre teorii susține că atunci când miezul unei stele devine foarte fierbinte și dens, se formează perechi de electroni și pozitroni care se anihilează reciproc. În urma acestui fenomen, miezul stelei începe să vibreze și să se contracte, revărsându-se în nori de particule.

Astfel, conform noilor date, astronomii au posibilitatea de a vedea fenomenul celest în toată splendoarea lui. „Când ne uităm la aceste date spectrale, e ca și cum avem posibilitatea de a diseca lumina. Vedem elemente diferite și dacă privim semnătura stelei dintr-o imagine în alta, putem să deducem multe despre caracteristicile obiectului care a emis lumina”.